De la intenție la practică: Realitatea educației incluzive în cancelariile noastre

Fiecare început de an școlar aduce în cancelarie aceleași dileme fundamentale legate de incluziune: Cum reușim să sprijinim real un elev cu cerințe educaționale speciale (CES) fără a suprasolicita cadrul didactic de la clasă și fără a lăsa copilul în urmă? Unde se termină responsabilitatea învățătorului sau dirigintelui și unde începe cea a profesorului itinerant și de sprijin?

Integrarea școlară nu este o simplă prezență fizică a elevului într-o bancă din școala de masă, ci un proces viu de adaptare continuă, stimulare, compensare și valorizare a potențialului individual. Pentru ca acest mecanism să funcționeze, profesorul de sprijin devine „puntea de legătură” între cerințele curriculare rigide, nevoile psihoemoționale ale elevului, așteptările familiei și echipa multidisciplinară formată din logoped, consilier școlar și conducerea școlii.

Odată cu intrarea în vigoare a Ordinului Ministerului Educației nr. 5701/2024 privind noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a CJRAE/CMBRAE, cadrul de acțiune al profesorului itinerant și de sprijin capătă o claritate procedurală sporită, dar și o suită extinsă de responsabilități — aproximativ 53 de atribuții punctuale ce vizează colaborarea, evaluarea și intervenția educațională.

Cine este profesorul itinerant și de sprijin conform cadrului legislativ actual?

Profesorul itinerant/de sprijin este specialistul cu studii superioare în domeniul psihopedagogic (psihopedagogie specială, psihologie, pedagogie) care își desfășoară activitatea atât prin suport direct acordat elevilor cu CES, cât și prin parteneriat metodologic strâns cu toți factorii implicați în actul educațional.

Misiunea sa depășește simpla asistență la ore: el este catalizatorul unei culturi școlare incluzive, asigurând respectarea dreptului fiecărui copil de a învăța în ritmul propriu, prin strategii individualizate și compensatorii.

Harta celor 9 categorii de atribuții: Ce aduce nou Regulamentul CJRAE (OME 5701/2024)

Analizând detaliat textul anexei la OME nr. 5701/2024 (în special articolele 21 și 25), complexitatea muncii noastre poate fi structurată eficient în 9 domenii fundamentale de activitate:

1. Consilierea cadrelor didactice, a părinților și a elevilor (Art. 25 alin. 1, 12; Art. 21 alin. 8): Promovarea incluziunii, îndrumarea părinților și colaborarea cu ceilalți specialiști pentru susținerea dezvoltării socio-emoționale în afara școlii.
2. Sprijin educațional nemijlocit pentru elevii cu CES (Art. 25 alin. 2, 10): Ore de stimulare, recuperare și compensare desfășurate atât în clasă (coparticipant/observator), cât și în camera-resursă dedicată.
3. Elaborarea și gestionarea documentelor curriculare și de lucru (Art. 25 alin. 6, 10): Portofoliul individual, Planul de Intervenție Personalizat (PIP), Planul de Servicii Educaționale, adaptarea curriculară și evidența evoluției.
4. Formare profesională continuă și cercetare (Art. 25 alin. 7; Art. 21 alin. 8): Perfecționare metodică, asimilarea celor mai bune practici validate științific și elaborarea de Resurse Educaționale Deschise (RED).
5. Evaluare și monitorizare psihopedagogică (Art. 25 alin. 10; Art. 21 alin. 8): Evaluarea inițială a preachizițiilor școlare, probe docimologice, urmărirea dinamicii progresului cognitiv și prevenirea riscului de abandon școlar sau excluziune.
6. Adaptare curriculară și modelare a mediului de învățare: Calibrarea sarcinilor de învățare, simplificarea accesibilizată a conținuturilor și optimizarea ergonomiei spațiului de învățare.
7. Colaborare în cadrul echipei multidisciplinare: Coordonare constantă cu dirigintele, educatorul/învățătorul, consilierul școlar, logopedul și medicul specialist.
8. Participare la comisii și grupuri de lucru: Implicare în comisiile de asigurare a calității, comisii metodice, comisii de caz și grupuri de lucru teritoriale ale CJRAE.
9. Activități conexe și reprezentare instituțională: Orientarea către serviciile de evaluare complexe (SECOP / CJRAE) a copiilor identificați cu dificultăți nediagnosticate și asigurarea suportului compensatoriu la Evaluarea Națională și Bacalaureat.

Principalele sarcini de lucru: Între clasa de masă și camera-resursă

În practica zilnică, rolul profesorului de sprijin se traduce printr-o prezență flexibilă:

• În timpul orelor de curs: Prezență activă (ca partener de predare/co-teaching, observator sau consultant) alături de profesorul de la clasă, facilitând implicarea elevului cu CES în activitățile colective fără a perturba ritmul grupei.
• În afara orelor de curs: Intervenții intensive, individuale sau în grupuri mici, în camera-resursă/sala multifuncțională, vizând recuperarea decalajelor lexico-grafice, consolidarea conceptelor logico-matematice de bază sau dezvoltarea motricității și comunicării.
• Orientare timpurie: Identificarea copiilor cu semne de întârziere sau tulburări specifice de învățare (dislexie, disgrafie, discalculie, ADHD) și ghidarea familiilor către comisiile de orientare școlară (CJRAE/CMBRAE) pentru accesarea legală a serviciilor de sprijin.

Integrarea Inteligenței Artificiale (AI) în activitatea profesorului de sprijin: Eficientizare fără birocrație sterilă

Elaborarea documentelor de proiectare (în special PIP-ul și adaptarea curriculară la 4–6 discipline diferite) reprezintă adesea o povară administrativă considerabilă, care consumă exact timpul ce ar trebui dedicat interacțiunii directe cu copilul.

Tehnologia modernă și modelele de limbaj (LLM) pot funcționa ca un copilot metodic valoros, cu condiția respectării stricte a principiilor etice și de protecție a datelor personale (GDPR — nu transmitem niciodată nume reale, CNP-uri sau diagnostice asociabile).

Iată cum putem transforma sarcinile repetitive în procese fluide:

1. Generarea structurii inițiale pentru Planul de Intervenție Personalizat (PIP)

• Cum procedăm: Introducem un prompt descriptiv anonimizat privind profilul funcțional al elevului (ex: „Elev clasa a V-a, limbaj receptiv bine dezvoltat, atenție susținută 10-15 minute, dificultăți de orientare spațială și calcul mintal”).
• Ce obținem: AI poate propune o matrice cu obiective operaționale SMART pe termen scurt, descriptorii de performanță asociați și tipuri de activități compensatorii, pe care profesorul le filtrează și le ajustează contextual.

2. Dovedirea versatilității în adaptarea curriculară (Text-to-Easy-Read)

• Cum procedăm: Luăm un text din manualul de istorie, științe sau limba română și solicităm simplificarea acestuia conform principiilor Easy-to-Read (limbaj accesibilizat).
• Ce obținem: Scurtarea frazelor complexe, evidențierea cuvintelor-cheie prin bold, crearea unui glosar explicativ cu sinonime uzuale și generarea de întrebări de verificare cu variante multiple de răspuns (utile pentru evaluare diferențiată).

3. Diferențierea fișelor de lucru vizuale și suporturilor grafice

• Cum procedăm: Cerem asistentului AI scenarii de învățare multi-senzorială (VARK) sau instrucțiuni de realizare a hărților conceptuale, schemelor de lucru pas cu pas și sprijinului vizual (social stories) pentru elevii din spectrul autist sau cu deficit de atenție.

Colaborarea dintre profesorul de la clasă și profesorul itinerant: Cheia reușitei

Tehnologia și legislația rămân simple instrumente dacă lipsește comunicarea reală între colegi. Pentru ca parteneriatul să aducă roade:

• Profesorul de la clasă are nevoie să cunoască din timp obiectivele minimale din PIP, pentru a nu pune presiuni nerealiste pe elev.
• Profesorul de sprijin oferă din timp sugestii concrete de adaptare a probelor de evaluare sumativă, asigurând instrumentele compensatorii adecvate (timp suplimentar, pauze scurte, fișe mărite, citirea textului cu voce tare).
• Ambii profesori monitorizează nu doar asimilarea noțiunilor academice, ci mai ales starea de bine și integrarea în colectivul de elevi.

Concluzie: Împreună construim o școală cu adevărat primitoare

Rolul profesorului de sprijin este complex, solicitant, dar profund umanizator. Aplicarea noului Regulament CJRAE (OME 5701/2024), dublată de adoptarea responsabilă a instrumentelor digitale și AI pentru degrevarea de birocrație, ne dă șansa de a ne întoarce la ceea ce contează cu adevărat: sprijinul acordat fiecărui elev pentru a-și atinge propriul potențial, cu demnitate și încredere.

Bibliografie și Resurse Utile

1. Ministerul Educației (2024) – Ordinul nr. 5701/2024 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională (CJRAE/CMBRAE). Monitorul Oficial al României.
2. Platforma R.E.I. – Resurse Educație Incluzivă (2024) – Atribuțiile unui profesor de sprijin/itinerant, 2024 (Ghidaj metodic și analiza atribuțiilor din OME 5701/2024).
3. Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 – Dispozițiile privind educația incluzivă și integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în unitățile de învățământ de masă.
4. Vrășmaș, T. (2001) – Învățământul integrat și/sau incluziv. Editura Aramis, București.
5. Gherguț, A. (2013) – Sinteze de psihopedagogie specială: Ghid pentru cadrele didactice. Editura Polirom, Iași.
6. UNESCO (2020) – Global Education Monitoring Report: Inclusion and education: All means all. UNESCO Publishing, Paris.

*NOTĂ:

Acest articol a fost documentat și structurat de autor cu sprijinul Google Gemini, utilizat ca asistent de cercetare, redactare și optimizare. Imaginea reprezentativă a fost generată cu ajutorul inteligenței artificiale prin Google Gemini / Imagen. Conținutul final, concepția conținutului și validarea metodologică aparțin în totalitate autorului.